Articol apărut și preluat parțial de pe elitaromaniei.ro
În România există o scriitoare brunetă care a pus pe jar lumea scriitorilor prin cărțile sale pline de aventuri și mister. Este o iubită reprezentantă a literaturii fantasy, o creatoare de lumi pe care cititorii le-au adorat de la primul contact. Numele ei este Theo Anghel.
Deși a început modest, cu un gen literar total diferit de fantasy, romance, în timp și-a creat un nume în noul domeniu abordat. În literatura română contemporană, Theo Anghel este considerată cea mai bună scriitoare de fantasy. Cărțile sale au fascinat mii de oameni încă de la început.
Cine este Theo Anghel?
Născută în București, Theo Anghel avea o pasiune pentru scris încă din copilărie. Scria povești pe caiete dictando inspirându-se din cărțile de aventuri, cărțile tatălui său în general.
Fascinată de poveștile clasice, Theo Anghel a inventat proprii săi mușchetari. Nu își mai amintește acțiunea, dar îi răsună și acum în cap zgomot de copite lovind piatra cubică de pe străzi și o domniță la ananghie strigând dintr-un han cu aer franțuzesc.
De mică, după ce termina de citit o carte, se întreba ce se va întâmpla cu personajele. Pentru ea, poveștile nu se terminau niciodată odată cu ultima pagină.
Studiile sale au mai mult legătură cu afacerile decât cu literele, cum ar părea normal. De fapt, Theo Anghel a deținut și un magazin de haine și genți, activitate care a ajutat-o să învețe cum să vândă.
Mai târziu când în viața ei a apărut Editura Quantum, experiența de antreprenor i-a fost utilă pentru că a trebuit sa vândă cărți. Pe lângă editarea de carte, designul grafic, abilitatea de vânzător era o aptitudine absolut necesară.
De obicei, oamenii au tendința de a se prezenta altora în culori ideale. Nu și Theo Anghel, care încearcă din răsputeri să nu o facă. Toți scriitorii sunt de fapt vanitoși, iar ea nu face excepție.
De fapt, pentru fiecare calitate pe care o are, ar exista și un defect, iar defectul ce și-l impută întotdeauna este impulsivitatea. Deși nu este chiar benefic, de cele mai multe ori trântește adevărul verde în față și lucrează din răsputeri la asta.
Am observat că un gram de minciună livrat la momentul potrivit bate oricând un kilogram de adevăr.
O ființă cu principii de viață atent selectate apreciază prietenia sinceră și dezinteresată, deși unii poate o catalogheaza drept dură sau inflexibilă.
Cărțile care au consacrat-o în lumea fantasy românească
Deși a lucrat ca editor la diverse site-uri literare, nu și-a scos prea devreme manuscrisele la lumină. Abia după ce a început să scrie pe blog, a simțit dorința de a și publica. Astfel, o serie de fragmente de pe blog s-au transformat în Rochia aurie – o operă romance care a stârnit reacții pasionale printre cititori. Cu toate acestea, Theo a simțit nevoia ca următoarea scriere să fie în zona fantasy, un gen care i se potrivește perfect și nu îi îngrădește libertatea cu nimic.
Astfel, prima carte publicată a fost „Am murit, din fericire, Întoarcerea”. Nominalizată ca unul dintre primele 10 manuscrise promițătoare la un concurs de debut, cartea a ajuns să fie oferită publicului larg în 2014.
Cititorii au fost absorbiți de poveste și nu s-au lăsat până nu au obținut continuarea. Așa au apărut al doilea volum, Chaos, apoi al treilea, Dincolo.
Deși proiectul fusese gândit ca un roman de sine stătător, la cererea publicului Theo Anghel a ajuns să finiseze cu succes o serie de 5 cărți: Întoarcerea, Chaos, Dincolo, Purgatorio și Diabolic, iar acesta a fost doar începutul.
Într-un fantasy poți scrie adevăruri care nu rănesc pe nimeni, pe care toți le savurează tocmai pentru că își imaginează că nu îi privesc.
Seria „Am murit, din fericire” cu acest titlu controversat, care incită cititorul să descopere la ce s-a gândit autoarea, a atras atenția mass-mediei. Astfel scriitoarea a fost invitată să vorbească despre cărțile sale în emisiuni cu audiență.
Theo Anghel: Inspirația vine de oriunde, din cele mai sublime lucruri și din cele mai oribile
Theo își ia inspirația de oriunde, din cele aparent fără niciun sens, din banalități, dialoguri auzite aiurea, povești la gura sobei, din întâmplări de zi cu zi și interacțiunea cu semenii...
Întrebată ce înseamnă scrisul pentru ea, Theo Anghel răspunde că a devenit o necesitate. Înăuntrul ei trăiesc lumi fantastice care trebuie să iasă afară, altfel ar înnebuni-o. Are deja o teorie despre asta și anume:
Uneori scriu ca într-o transă, și care se referă la faptul că aceste lumi există undeva, într-o realitate paralelă, și găsesc diverși recipienți (scriitori, în cele mai multe dintre cazuri) sensibili la impulsurile emise de ele.
Când vine vorba de un gen slab reprezentat în literatura română, un autor nou trebuie să aibă imaginație, dar și curaj. Crearea unui gen nou înseamnă extrapolarea unui gen literar întâlnit în literatura străină și adaptarea la cultura română. Totusi va trebui să aducă elemente incitante.
Îți trebuie curaj să scrii acest gen când…
Citește articolul întreg pe siteul elitaromaniei.ro
